Impozitul pentru mijloacele de transport

Impozitul pentru mijloacele de transport

Persoanele care au în proprietate un mijloc de transport care trebuie înmatriculat sau înregistrat în România datorează un impozit anual pentru mijlocul de transport, cu anumite excepţii.

Impozitul pentru mijloacele de transport se datorează pe intervalul de timp cât mijlocul de transport este înmatriculat sau înregistrat în România.

În continuare vă prezentăm câteva situații în care NU se datorează impozitul pe mijloacele de transport:

– autovehiculele electrice;

– mijloacele de transport încadrate ca autovehicule folosite pentru intervenții în situații de urgență;

– autovehiculele second-hand trecute ca stoc de marfă şi care nu sunt folosite în scop propriu al operatorului economic, comerciant auto sau societate de leasing;

– mijloacele de transport care sunt în proprietatea sau coproprietatea contribuabililor cu handicap grav sau accentuat, cele pentru transportul persoanelor cu handicap sau invaliditate, aflate în proprietatea sau coproprietatea înputerniciților legali ai minorilor cu handicap grav sau accentuat și ai minorilor încadrați în gradul I de invaliditate, pentru un singur mijloc de transport, la alegerea contribuabilului;

– mijloacele de transport aflate în proprietatea organizațiilor care au ca unică activitate acordarea gratuită de servicii sociale în unităţi specializate care asigură găzduire, îngrijire socială şi medicală, asistenţă, ocrotire, activităţi de recuperare, reabilitare şi reinserţie socială pentru copil, familie, persoane cu handicap, persoane vârstnice, precum şi pentru alte persoane aflate în dificultate, conform legii.

Consiliile locale pot decide să acorde scutirea sau reducerea impozitului pentru mijloacele de transport agricole folosite efectiv în domeniul agricol.

Scutirea sau reducerea de la plata impozitului pentru mijloacele de transport agricole utilizate efectiv în domeniul agricol, se aplică începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care persoana depune documentele justificative.

Scutirea sau reducerea de la plata impozitului pe mijloacele de transport se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2016 persoanelor care dețin documente justificative emise până la data de 31 ianuarie 2015 și care sunt depuse la compartimentele de specialitate ale autorităților publice locale, până la data de 29 februarie 2016.

Cum se calculează impozitul

Modul de calcul al impozitul pe mijloacele de transport se calculează în funcţie de tipul mijlocului de transport și de capacitatea cilindrică a acestuia, prin înmulţirea fiecărei grupe de 200 cm3 sau fracţiune din aceasta cu suma corespunzătoare prevazuta la art 470, alin (2) din Noul Cod fiscal.

În cazul mijloacelor de transport hibride, impozitul se reduce cu minimum 50%, conform hotărârii consiliului local.

Pentru următoarele categorii de autovehicule, impozitul se determină după aceleași reguli ca și în vechiul Cod fiscal:

– autovehiculele de transport de marfă cu masa totală autorizată egală sau mai mare de 12 tone;

– pentru combinaţiile de autovehicule, un autovehicul articulat sau tren rutier, de transport de marfă cu masa totală maximă autorizată egală sau mai mare de 12 tone;

– remorci, semiremorci sau rulote care nu fac parte dintr-o combinaţie de autovehicule:

– mijloacele de transport pe apă.

Declararea impozitului pe mijloacele de transport

Conform art 471 din Noul Cod fiscal, impozitul pentru mijlocul de transport este datorat pentru întregul an fiscal de contribuabilul care are în proprietate un mijloc de transport înmatriculat sau înregistat în România la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior.

În cazul înmatriculării sau înregistrării unui mijloc de transport în cursul anului, posesorul acestuia este nevoit să depună o declaraţie la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, în termen de 30 de zile de la data înmatriculării/înregistrării şi datorează impozit pe mijloacele de transport începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

În cazul în care mijlocul de transport este achiziționat în alt stat decât România, posesorul datorează impozit începând cu data de 1 ianuarie a anului următor înmatriculării sau înregistrării acestuia în România.

În cazul radierii din circulaţie a mijlocului de transport, proprietarul are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal în a cărui rază teritorială de competenţă îşi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, în termen de 30 de zile de la data radierii şi încetează să datoreze impozitul începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

În cazul situațiilor care duc la modificarea impozitului pe mijloacele de transport, inclusiv schimbarea domiciliului, sediului sau punctului de lucru, contribuabilul are obligaţia depunerii declaraţiei fiscale cu privire la mijlocul de transport la organul fiscal local pe a cărei rază teritorială îşi are domiciliul/sediul/punctul de lucru, în termen de 30 de zile, inclusiv, de la modificarea survenită şi datorează impozitul pe mijloacele de transport stabilit în noile condiții începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia se aplică următoarele reguli:

a) impozitul pe mijloacele de transport se datorează de locatar începând cu 1 ianuarie a anului următor încheierii contractului de leasing financiar, până la sfârșitul anului în cursul căruia încetează contractul de leasing financiar;

b) locatarul are obligația depunerii declarației fiscale la organul fiscal local în a cărui rază de competență se înregistrează mijlocul de transport, în termen de 30 de zile de la data procesului-verbal a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatarului, însoţită de o copie a acestor documente;

c) la încetarea contractului de leasing, atât locatarul, cât și locatorul au obligația depunerii declarației fiscale la consiliul local competent, în termen de 30 de zile de la data încheierii procesului verbal de predare-primire a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului însoţită de o copie a acestor documente.

 


0 Comments

Leave a Comment