Care este plafonul minim pentru impozitarea microintreprinderilor în 2017 ?

De câteva zile, mai precis de la 1 ianuarie 2017, au intrat în vigoare și multe dintre prevederile Ordonanței de urgență nr. 84/2016, un act normativ publicat luna trecută în Monitorul Oficial și care modifică, printre altele, și Codul fiscal.

Începând cu 01 ianuarie 2017 au intrat în vigoare prevederile din OUG 84/2016 în care se stabilește reducerea plafonului capitalului social la înființare, în funcție de care se poate aplica sau nu regimul de impozitare pentru microîntreprinderi.

Limita capitalului social pentru care se poate alege plata impozitului pe profit, în locul celui pe veniturile microîntreprinderilor, a fost scăzută de la 25.000 de euro (aproximativ 112.000 de lei) la 45.000 de lei (aproximativ 10.000 de euro).

Așadar, începând cu acest an, doar societățile cu un capital social mai mic decât 45.000 de lei sunt nevoite să aplice impozitul pe veniturile microîntreprinderilor.

Totodată, dacă pe parcurs îşi completează capitalul social, până cel puţin la noul nivel fixat, firmele pot deveni plătitoare de impozit pe profit.

Conform normelor în vigoare, o firmă nou-înfiinţată trebuie să plătească impozit pe veniturile microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal, atât timp cât capitalul social al acesteia este posedat de persoane, altele decât statul şi unităţile administrativ-teritoriale, în momentul înmatriculării la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

Prin excepţie de la această regulă, societatea nou-înfiinţată care la data înmatriculării la registrul comerţului are subscris un capital social însumând cel puţin 45.000 de lei (noul plafon introdus) poate să decidă aplicarea impozitului pe profit.

Baza de impozitare a veniturilor

În Codul fiscal se precizează că baza impozabilă a veniturilor microîntreprinderilor o alcătuiesc veniturile indiferent de sursa, din care:

a) se scad:

• veniturile atribuite costurilor stocurilor produse;
• veniturile atribuite costurilor serviciilor în curs de execuţie;
• veniturile rezultate din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;
• veniturile rezultate din subvenţii;
• veniturile din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare;
• veniturile din restituirea sau anularea unor dobânzi si/sau penalităţi de întârziere care au fost cheltuieli nedeductibile la stabilirea profitului impozabil;
• veniturile obținute din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele aduse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;
• veniturile din diferenţe de curs valutar;
• veniturile financiare atribuite creanţelor şi datoriilor cu decontare în funcţie de cursul unei valute, obținute din evaluarea sau decontarea acestora;
• valoarea reducerilor comerciale aplicate după facturare;
• veniturile atribuite titlurilor de plată efectuate de persoanele îndreptăţite, conform legii;
• despăgubirile încasate în urma hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului;
• veniturile realizate dintr-un stat străin cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri, dacă acestea au fost impozitate în statul respectiv.

b) şi se adaugă:

• valoarea reducerilor comerciale obținute după facturare;
• în trimestrul IV sau în ultimul trimestru al perioadei impozabile, diferenţa favorabilă dintre veniturile din diferenţe de curs valutar/veniturile financiare obținute în urma decontării creanţelor şi datoriilor în lei în funcţie de un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate iniţial şi cheltuielile din diferenţe de curs valutar/cheltuielile financiare aferente, obținute cumulat de la începutul anului.
• rezervele, excepție făcând facilitățile fiscale, reduse sau anulate, însemnând rezerva legală, rezerve din reevaluarea
• mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, care au fost deduse la stabilirea profitului impozabil şi nu au fost impozitate în perioada în care microîntreprinderile au fost şi plătitoare de impozit pe profit;
• rezervele reprezentând facilități fiscale, alcătuite în perioada în care microîntreprinderile au fost şi plătitoare de impozit pe profit, care sunt folosite pentru majorarea capitalului social, pentru distribuire către participanți sub orice formă, pentru acoperirea pierderilor sau pentru oricare alt motiv.

În situația în care o microîntreprindere cumpără case de marcat, valoarea de achiziţie a acestora se va deduce din baza impozabilă, în conformitate cu documentul justificativ, în trimestrul în care au fost puse în funcţiune.