Modificarea dobânzii și a penalităților în cazul creanțelor fiscale
În ceea ce privește sancționarea entităților care nu își achită la timp obligațiile fiscale, există cele 3 componente:
– dobânda;
– penalitatea de întârziere; și
– penalitatea de nedeclarare.
-
Dobânda
Dobânda este o obligație fiscală accesorie reprezentând echivalentul prejudiciului creat titularului creanței fiscale principale ca urmare a neachitării la scadență de către debitor a obligațiilor fiscale principale.
Dobânda se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate, inclusiv.
În prezent, nivelul dobânzii este de 0,03%/zi de întârziere.
Începând cu 1 ianuarie 2016, nivelul dobânzii va fi de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere.
-
Penalitatea de întârziere
Penalitățile de întârziere sunt acele obligații fiscale accesorii reprezentând sancțiunea pentru neachitarea la scadență de către debitor a obligațiilor fiscale principale.
Ca și în cazul dobânzii, penalitățile de întârziere se stabilesc pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate, inclusiv.
Penalitatea de întârziere nu înlătură obligația de plată a dobânzilor.
În prezent, nivelul penalității de întârziere este de 0,02%/zi de întârziere.
Începând cu 1 ianuarie 2016, nivelul penalității de întârziere va fi de 0,01% pentru fiecare zi de întârziere.
Aceasta penalitate nu se aplică pentru obligațiile fiscale principale nedeclarate de contribuabil și stabilite de organul de inspecție fiscală prin decizii de impunere.
-
Penalitatea de nedeclarare
Penalitatea de nedeclarare este obligația fiscală accesorie reprezentând sancțiunea pentru nedeclararea sau declararea incorectă, în declarații de impunere, a impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.
Aplicarea penalităţii de nedeclarare nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor.
Este important de precizat ca aceste penalitați se vor aplica doar creanțelor fiscale născute după data de 1 ianuarie 2016. Și în anii trecuți au mai existat tentative de introducere a unei astfel de sancțiuni, dar ulterior s-a renunțat la idee.
Începând cu 1 ianuarie 2016, pentru obligaţiile fiscale principale nedeclarate sau declarate incorect de entitate şi stabilite de organul de inspecţie fiscală prin decizii de impunere, se va datora o penalitate de nedeclarare de 0,08%/zi.
Penalitatea de nedeclarare se stabilește începând cu ziua imediat următoare scadenţei şi până la data stingerii sumei datorate, inclusiv, din obligaţiile fiscale principale nedeclarate sau declarate incorect de contribuabil şi stabilite de organul de inspecţie fiscală prin decizii de impunere.
La cererea entiății, penalitatea de nedeclarare se reduce cu 75%, dacă obligaţiile fiscale principale stabilite prin decizie:
a) se sting prin plată sau compensare, până la termenul prevăzut de lege, astfel:
– dacă data comunicării deciziei este cuprinsă în intervalul 1—15 din lună, termenul de plată este până la data de 5 a lunii următoare, inclusive;
– dacă data comunicării deciziei este cuprinsă în intervalul 16—31 din lună, termenul de plată este până la data de 20 a lunii următoare, inclusiv
b) sunt eşalonate la plată (reducerea se acordă la finalizarea eşalonării la plată).
Penalitatea de nedeclarare se majorează cu 100% în cazul în care obligaţiile fiscale principale au rezultat ca urmare a săvârşirii unor fapte de evaziune fiscală, constatate de organele judiciare.
Exista și un prag de semnificație de care se va tine cont.
Organul fiscal nu va stabili penalitatea de nedeclarare dacă aceasta va fi mai mică de 50 lei.
Penalitatea de nedeclarare NU se aplică dacă obligaţiile fiscale principale nedeclarate sau declarate incorect rezultă din aplicarea unor prevederi ale legislaţiei fiscale de către contribuabil, potrivit interpretării organului fiscal cuprinse în norme, instrucţiuni, circulare sau opinii comunicate contribuabilului de către organul fiscal central.
În raportul de inspecție fiscală se va consemna și se va motiva aplicarea sau neaplicarea penalităţii de nedeclarare.
Contribuabilul are dreptul să își prezinte, în scris, punctul de vedere cu privire la constatările organului de inspecție fiscală, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data încheierii inspecției fiscale.
În cazul marilor contribuabili termenul de prezentare a punctului de vedere este de cel mult 7 zile lucrătoare.
Termenul poate fi prelungit pentru motive justificate cu acordul conducătorului organului de inspecție fiscală.
Important! În situaţia în care obligaţiile fiscale principale sunt stabilite de organul de inspecţie fiscală ca urmare a nedepunerii declaraţiei de impunere, se va aplica doar penalitatea de nedeclarare, fără a se mai impune si sancţiunea contravenţională pentru nedepunerea declaraţiei.
Penalitatea de nedeclarare nu poate fi mai mare decât nivelul creanţei fiscale principale la care se aplică, cu excepţia situaţiei în care obligaţiile fiscale principale au rezultat ca urmare a săvârşirii unor fapte de evaziune fiscală.
Majorări de întârziere
Conform definiției din Noul Cod de procedura fiscală, majorarea de întârziere este obligaţia fiscală accesorie reprezentând echivalentul prejudiciului creat titularului creanţei fiscale principale, precum şi sancţiunea, ca urmare a neachitării la scadenţă, de către debitor, a obligaţiilor fiscale principale.
În cazul obligațiilor datorate și neachitate pânăla scadența bugetelor locale se datorează majorări de întârziere.
Nivelul acestora se reduce de la 2%/luna, la 1%/luna:
Nivelul majorării de întârziere este de 1% din cuantumul obligaţiilor fiscale principale neachitate în termen, calculată pentru fiecare lună sau fracţiune de lună, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv.